Comuna Fantanele

Aparat administrativ:

Primar: Hîj Vasile
Viceprimar: Nemţoiu Lazar Petru
Secretar: Scurtu Carmen
Contabil: Păiuş Bogdan

Infrastructura

Suprafata: 4053 ha

Populatie: 4976

Gospodarii: 1677

Nr. locuinte: 1589

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 6

Comuna Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia.

Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale.

Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importantă Biserica de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraică pe piatră. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele.

Comuna este poziționată la o distanță de 7 km de comuna Verești, fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe drumul județean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar și pe drumul comunal DC 65.

Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești.

Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forța de muncă angajată de 10%.

Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultura și zootehnia.

Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, II și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor.

Istoric

Într-un document din 22 martie 1621, Alexandru Ilieș întărește schimbul de moșii: Mitropolia Moldovei dă satul Stârceni Ținutului Sucevei și primește satul Udești de la Ionașco Gheghea.

Mai târziu, în anul 1662, satul ajunge în proprietatea vistiernicului Iordache Cantacuzino. În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arată: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani.

În anul 1803, satul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi.

La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea.

Atestarea satului Bănești

Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Siretului, pe aceeași terasă a râului.

Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri.

O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni).

Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comuna rurală Bănești, începând din 1874 comuna poartă denumirea de Fântânele.