Bosanci

Comuna Bosanci

Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul „La pod la Rediu”, aflat la kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective:

  • o necropolă cu două morminte de incinerație – datând din sec. IV – III înainte de Hristos (cultura La Tène) și având codul SV-I-m-B-05399.01
  • o așezare – datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02

Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava. Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, … jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii…”

În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac.

După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii.

Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907 într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac.    În anul 1888, ca urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări.

Deoarece bisericuța de lemn devenise neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica „Sf. Gheorghe” din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci).

În primul război mondial a luptat un număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor.

Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni.

 Personalități

 

Aşezarea geografică  şi  cadrul  natural  al localităţii  Bosanci

Localitatea Bosanci este situată  la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava. În partea de nord,  comuna se învecinează  cu  satul  Ipoteşti, pe o linie sinuoasă care pleacă  din lunca Sucevei, urmăreşte valea pârâului Răgoasa, traversează versantul  estic  al  dealului Rediu şi  apoi  continuă spre nord-vestul pârâului Şomuzul  Mic până la afluenţii de obârşie ai  acestuia. La est, limita cu  comuna Udeşti formează  o linie mai puţin  sinuoasă care pleacă  din  albia minoră  a Sucevei, traversează Ţarina  din  vale,  valea Iugăi, dealul  Costii şi  aproape de confluenţa dintre văile Rugina şi  Şomuzul  Mic. În partea de sud, teritoriul  comunei Bosanci se învecineză cu comuna Buneşti pe o linie care pleacă din  valea Şomuzului Mic, traversează dealul Nimerceni şi dealul Ciurii. La vest,  teritoriul  comunei Bosanci urmăreşte valea Strâmbului şi o parte din valea Şomuzului Mic, învecinându-se cu  comuna Moara

Condiţiile fizico-geografice sunt variate, cu o mare densitate de văi largi, terase şi  versanţi  supuşi proceselor de alunecare. Particularităţile terenului  au  determinat dezvoltarea localităţii  ca aşezare de tip  răsfirat.

Poziţia centrală  în  cadrul Podişului Sucevei conferă  teritoriului  comunei particularităţi  care întrunesc condiţiile de relief, climă, hidrografie,  vegetaţie şi  soluri.  Din punct  de vedere geologic regiunea corespunde ariei geostructurale a Platformei Moldoveneşti,  alcătuită  dintr-un soclu rigid peneplenizat, cutat  şi  faliat,  acoperit de o stivă sedimentară groasă  de roci paleozoice, mezozoice şi  neozoice, necutate.  Depozitele cuaternare sunt prezente pe teritoriul comunei sub  formă  de terase pleistocene ori  aluviuni  holocene de luncă ce aparţin Siretului,  constituite din nisipuri, prundişuri ,  argile şi  luturi şi  sunt completate de cuverturi  locale de luturi  eluviale,  depozite deluviale, coluviale şi  glaciasuri  de terasă.

Variaţia altitudinală se situează între 259m (deasupra nivelului mării) în albia râului Suceava şi  438m în dealul Hârtop.

În modelarea reliefului,  reţeaua hidrografică a  constituit primul  şi  cel mai important factor care şi-a început activitatea odată  cu  exondarea primelor câmpii  de acumulare marină, un  rol  deosebit avându-l adâncirea continuă a văilor Siretului şi Sucevei. În  cadrul  comunei  Bosanci se întâlnesc trei  tipuri  de relief: structural,  sculptural  şi  acumulativ.

Reţeaua de văi adaptate la structură  este bine dezvoltată în cadrul  comunei,  ele contribuind la distrugerea reliefului prin  eroziune şi transportarea materialelor erodate.

Luncile reărezintă relieful  cel mai tânăr şi în plină evoluţie din cadrul  comunei Bosanci,  cea mai importantă  fiind lunca râului  Suceava.

Reţeaua  hidrografică este destul de bogată, artela principală  o  constituie Suceava şi Şomuzul  Mic la care se adaugă pâraie de o importanţă  mai  redusă: Strâmbu, Rugina, Rediu-Vârâţ, Răgoază  precum şi  iazurile: Parţic I, Parţic II şi Nimerceni.

Dintre formaţiunile vegetale cunoscute pe teritoriul  comunei sunt pajiştile alcătuite din specii mezofile şi  mezo-higrofile,  vegetaţie ierboasă cu  caracter higrofil. Fauna este reprezentată  prin rozătoare, păsări,  reptile, peşti şi  mai puţin mamifere.

Climatul  teritoriului  comunei Bosanci este de tip  temperat continental,  caracterizat de o  temperatură  medie anuală de 7.7ºC, precipitaţii de 596,1 mm, iar vânturile cele mai frecvente  sunt cele de NV.

O floră deosebită se află în Rezervaţia Fâneţele  seculare de la Ponoare,  cu  specii  rare şi  cu  fâneţe de o  frumuseţe deosebită.

Zone de atracţie turistică  în comuna Bosanci

Rezervaţia floristică Fâneţele seculare de la Ponoare

Biserica ,,Sf. M. Mc. Gheorghe’’- construcţie arhitectonică monumentală