Scurta prezentare a teritoriului

Din punct de vedere al caracterului fizic, social şi economic, un „teritoriu” poate fi definit în contextul LEADER ca o zonă omogenă, limitată ca dimensiune, dar având suficientă capacitate şi consecvenţă pentru a elabora şi aplica strategii de dezvoltare viabile.

  1. Prezentarea geografica si fizica (amplasament, relief, altitudine)

Microregiunea GAL "Valea Siretului de Jos" se situează în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în partea de Est a Judeţului Suceava, are in componenta comunele: Bosanci, Ipotesti, Fintinele, Dumbraveni, Udesti si Veresti. Teritoriul microregiunii ocupa 3,2% din suprafaţa judeţului Suceava. Microregiunea  se învecinează cu urmatoarele localităţi:

  • La Nord: Vlădeni (judeţul Botoşani), Siminicea (judeţul Suceava), Salcea (judeţul Suceava), municipiul Suceava (judeţul Suceava).
  • La Est: Corni (judeţul Botoşani), Vorona (judeţul Botoşani).
  • La Sud: Liteni, Vultureşti, Buneşti din Judetul Suceava.
  • La Vest: comuna Moara (judeţul Suceava), comuna Rădăşeni (judeţul Suceava).

Conform datelor preluate de pe site-ul INS[1], în anul 2011 suprafaţa totală a microregiunii „Valea Siretului de Jos” era de 273.76 km2. Comuna cu cea mai mare întindere este localitatea Udeşti (76.21 km2), urmată de Bosanci (49.57 km2), Dumbrăveni (44.77 km2), Fîntînele (40.53 km2), Vereşti (39.86 km2), iar cea mai mică localitate ca suprafaţă este Ipoteşti (22.82 km2).

În ceea ce priveşte relieful, acesta este caracteristic regiunilor de deal şi câmpie. Teritoriul microregiunii este cuprins între podişul Sucevei si Câmpia Moldovei, acesta neavând diferenţe foarte mari de înălţime 249m-385m. Podişul este foarte fragmentat de coline, masive mici si vai largi, însă irigat de răul Siret cu afluenţii lui.

Climatul în microregiunea este temperat-continental cu 4 anotimpuri. Variaţia de temperatură a aerului se face de la S-V spre N-E. Aerul rece din nord aduce ninsori si ger iarna, primăvara şi toamna ploi reci, iar vara secetă. Temperaturile minime înregistrate coboară până la un minimum de -38,5˚C, iar temperatura maximă până la 39,8˚C. Media anuală este de 2˚C în zona montană si de 8˚C în zona de podiş. Precipitaţiile scad de la vest la est, de la o medie de 1200 mm în Munţii Călimani până la 600 mm în Valea Siretului.

Siretul şi Suceava, afluent de dreapta al râului Siret, sunt două dintre cele mai mari râuri care traversează microregiunea “Valea Siretului de Jos”. Alti afluenti ai Siretului: Şomuzul Mare, Şomuzul Mic, Brodina sau Putna. Pe lângă apele curgătoare, pe râurile din jurul microregiunii sunt amenajate lacuri antropice cu utilizări diverse, cum ar fi: rezerve de apă industrială si potabilă, crescătorii pisciole ş.a. Cel mai importante amenajări de ape stătătoare sunt construite pe râul Şomuzul Mare, foarte cunoscut fiind lacul “Nada Florilor”.

Solurile din microregiunea “Valea Siretului de Jos” sunt formate din soluri de silvostepă, cu precădere cele cernoziomice care sunt foarte fertile (faeozioumurile sau aluviosoluri) pentru cultura legumelor si a cartofului , cât şi soluri cenuşii de pădure cu o fertilitate mai scăzută în zonele mai ridicate. Luvosolurile sunt slab fertile şi sunt folosite mai ales pentru cultura grâului si floarea soarelui. De asemenea, planosoluri, alosoluri sau stagnosoluri au potenţial scăzut de fertilitate, fiind utilizate ca pajişti. Potenţialul agicol al microregiunii este ridicat datorită răspândirii întinse a solurilor fertile utilizate cu precădere la cultura cerealelor, plantelor tehnice ca sfecla sau cartoful.

Vegetaţia este specifică dealurilor joase, cât şi a zonei de luncă şi silvostepă. Păşunile naturale sunt alcătuite din plante erbacee şi bulbifere ca rogozul, pipirigul şi izma şi sunt folosite pentru păşunatul ovinelor, bovinelor etc. Păşunile sunt întrerupte pe alocuri de subarboret format din maces, singer, corn, alun sălbatic sau soc. În luncile râurilor se întâlnesc plante hidrofile ca papura şi stuful. Pădurile sunt alcătuite din foioase ca fagul, stejarul sau frasinul şi răşinoase.

Fauna este foarte bogată: căprioare, vulpe, mistreţ, iepure, jder, dihor, fazan, corb sau vulturi. În râurile Siret, Suceava sau Şomuzul Mare care traversează sau limitează microregiunea cresc o mare varietate de peşti ca lostriţa, mreanul sau cleanul.

  1. Agricultura

Resursa cea mai importantă din teritoriul microregiunii este fondul funciar 273.76 km2, din care 221.53 km2 (80.92%) îl reprezintă terenul agricol cu 183,44 km2 este teren arabil. Fondul silvic ocupă 12.82 km2, adică 4.68% din totalul suprafeţei microregiunii.

Condițiile de climă, relief și sol din teritoriu sunt propice pentru activitățile agricole, îndeosebi pentru creșterea animalelor și cultivarea plantelor. Potrivit datelor furnizate de APIA, principalele culturi sunt:porumb (3580,71 ha), grâu (652,23 ha) și floarea soarelui (210,36 ha), cartofi (334,82 ha), plante de nutret (2974,62 ha).

Creșterea animalelor reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor de pe teritoriul Grupului de Acțiune Locală. Sectorul zootehnic se evidențiază prin creșterea ovinelor (24546 capete), bovinelor (5387 capete), suinelor (1575 capete), caprinelor (1288 capete), precum si prin cresterea albinelor

Calitatea şi diversitatea producţiei agricole din teritoriul GAL reprezintă unul dintre punctele forte ale dezvoltării acestuia, constitiund un avantaj concurenţial pentru producători şi contribuind în mod semnificativ la patrimoniul  cultural şi gastronomic al microregiunii. Folosirea unor sisteme de calitate  de către  producători prin care aceştia să fie recompensaţi pentru eforturile lor de a produce o gamă diversificată de produse de calitate este benefică pentru economia microregiunii.

  1. Populaţie – demografie; Forță de muncă și nivel de trai

Populaţia totală stabilă[2] din microregiunea „Valea Siretului de Jos” este de 38.537. Densitatea medie în microregiune este de 140.77 loc/km2. Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Udeşti cu 7.566 de persoane (19,63%), iar cel mai mic număr al populaţiei este Fântânele cu 4.848 locuitori (12,58%). Conform acelorasi date, procentul majoritar 46,88% (18.065 locuitori) al populaţiei stabile îl reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 59 de ani. Copiii şi tineri sub 20 de ani au o pondere de 30,93% (11.920 locuitori), iar populaţia cu vârsta de peste 60 de ani un procent de 22,19% (8.552 locuitori). Din aceste informaţii rezultă faptul că în teritoriul microregiunii aproape jumătate din locuitori sunt apţi de muncă, ceea ce reprezintă un procent foarte mare în aigurarea forţei de muncă.

Din punctul de vedere al sporului natural, exista o creştere între anii 2011 şi 2013, sporul natural este pozitiv (numărul născuților vii-633 este superior numărului decedaților-441-an de referinta 2013). Menținerea acestui fenomen va avea efecte pozitive asupra economiei deoarece populația reprezintă una dintre cele mai importante resurse de bogăție a unui teritoriu.

În ceea ce priveşte împărţirea populaţiei pe sexe, în microregiune există un echilibru al populaţiei de gen masculine (19278) şi feminine (19259), diferenţa între cele doua categorii de locuitori fiind de 0,05% în favoarea populaţiei masculine.

De asemenea, numărul persoanelor sosite cu domiciliul este inferior față de cel al persoanelor plecate cu domiciliul, evidențiindu-se astfel un spor migrator negativ. Acest spor negativ se datoreaza lipsei locurilor de munca si a salariilor mici precum si apropierea față de municipiul Suceava.

La nivel teritorial există 965 șomeri, 358 fiind femei si 607 barbati, cei mai multi someri sunt inregistrati in comuna Veresti (459 someri).Fata de anul 2014, la sfarsitul anului 2015 s-a inregistrat o scadere a somajului cu 109 persoane.

În vederea identificării nivelul de dezvoltare al teritoriului GAL, s-au analizat valorile indicelui de dezvoltare umană locală (IDUL) pentru toate localitățile componente. Astfel, s-au evidențiat că din cele 6 comune care fac parte din GAL, comuna Fintinele  (54,81) are un nivel de dezvoltare umană scăzut. Astfel, pe langa nevoia de investitii se obsearva si o nevoie de creare de locuri de munca pentru diminuarea somajului si cresterea niveluilui de dezvoltare umana.

Din punct de vedere al etniei[3] în teritoriul, în afara populaţiei stabile de etnie română, mai există şi alte tipuri de etnii: romă cu 1215 persoane (Bosanci – 202 locuitori, Dumbrăveni – 28 locuitori, Fântânele – 16 locuitori, Udeşti – 310 locuitori, Vereşti – 659 locuitori), urcanieni (Bosanci-3 persoane) si in Ipotesti (3rusi-lipovineni, 3 maghiari,4 alte etnii), plus un numar de 1152 de persoane a căror etnie nu este disponibilă.

  1. Patrimoniul de mediu

În teritoriul microregiunii G.A.L„Valea Siretului de Jos” regăsim Situri de Importanţă Comunitară Natura 2000, conform site-ului www.madr.ro. Astfel, Fâneţele seculare Ponoare (0,40 km2) codul sit ROSCI0082 se întâlnesc în comuna Bosanci. De asemenea, în Bosanci se află Lacurile Fălticeni  (0,79 km2 ) codul ROSCI0310 şi codul ROSPA0064. Râul Suceava Liteni codul ROSCI0380 se întinde pe teritoriul a 4 comune din microregiune: comunele Bosanci (0,44 km2), Ipoteşti (3,17 km2), Udeşti (4,89 km2) şi Vereşti (1,15 km2). Situl Siretul Mijlociu-Bucecea cu codul ROSCI0391 este localizat în comuna Dumbrăveni (0,31 km2)

  1. Patrimoniu architectural, cultural, turistic si mestesugaresc

Conform „Listei Monumentelor Istorice 2010”[4], microregiune detine 15 monumente istorice.Cele mai multe monumente se găsesc în localitatea Udeşti (10 monumente), urmat de localitatea Bosanci (4 monumente) şi localitatea Fântânele (1 monument).

Din punct de vedere al tipurilor de monumente in microregiune, din cele 15 obiective 8 sunt diferite monumente (biserici, clopotniţe, case etc.) – 53,34%, 3 sunt de tipul Aşezare – 20%, 2 sunt Situri arheologice – 13,33% şi 2 de tip Necropolă – 13,33%.

În comunele din cadrul microregiunii „Valea Siretului de Jos” se practică meşteşuguri tradiţionale româneşti (prelucrării lânii – ţesături, prelucrării lemnului sau încondeierii ouălelor). Astfel, în comunele Vereşti şi Udeşti găsim meşteri cojocari, specializaţi în ţesutul bundelor si porturilor populare si în comuna Dumbrăveni există meşteri făuritori de troiţe.  Datinile şi obiceiurile din microregiune: în comuna Dumbrăveni există în ajun de sărbătoarea Sfântului Andrei obiceiul furatului porţilor de la familiile cu fete nemăritate;  in comuna Bosanci există tradiţia de „Hurta” sau „Împăraţii” cu o vechime de peste 150 de ani. Printre cele mai importante festivaluri din microregiune se numără: „Festivalul concurs de toacă pentru copii şi tineret”, Festivalul Literar „Mihai Eminescu” din comuna Dumbrăveni, festivalul „Dor Moldovenesc”, sărbătorile câmpeneşti „Flori de Mai” de Rusalii şi sărbătoarea „La hram şi la sărbătoare de Sfânta Marie Mică” pe 8 septembrie în localitatea Vereşti, festivalul „Datini şi obiceiuri din străbuni” , cete de mascaţi, căiuţi, urşi, capre sau căldărari.

Agroturismul sau turismul rural este foarte puţin dezvoltat în arealul microregiunii, doar în comuna Bosanci există o unitate de cazare agroturistică capabilă să primească turişti. Astfel, promovarea acestei regiuni ca şi atracţie turistică trebuie realizata atât la nivel local, de fiecare comună în parte, cât şi la nivel de microregiune. Implementarea unor măsuri de dezvoltare a turismului sunt necesare, atat promovarea mai bună a obiectivelor turistice din zonă, cât şi oferirea unei infrastructuri de cazare şi masă adecvate. Totuşi, exceptând unităţile de cazare şi masă, putem vorbi despre cazarea turiştilor în gospodăriile oamenilor, acest fapt ducând la o implicare mai mare din partea locuitorilor, cât şi prin punerea în contact direct a turiştilor cu viaţa din mediul rural, cu tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei ca prelucrarea lemnului, încondeierea oualelor, pictura icoanelor, olăritul sau ţesutul.

  1. Economia locală

Economia locală în microregiunea GAL „Valea Siretului de Jos” este dezvoltată, aici regăsindu-se un număr de 369 de întreprinderi active juridic (firme care au depus bilanţul contabil în anul 2014). Din numărul total de firme, 275 de întreprinderi (74.53%) au înregistrat cifră de afaceri. Domeniile în care activează entităţile juridice sunt în agricultură (11 firme), producţie (42 firme), servicii (206 firme), comerţ (100 firme) şi 10 O.N.G.uri. De aici se poate vedea că mircroregiunea este activă din punct de vedere economic şi se poate dezvolta în continuare prin investiţii susţinute, exista o nevoie acuta de investitii in domeniul agricol precum si in domeniile de productie. Totodata se remarca lipsa formelor asociative, mai ales asocierea producatorilor agricoli din cauza interesului scazut si nivelului de constientizare al producatorilor, problemelor economice si financiare precum si a aspectelor privind pregatirea membrilor de producatori. Sprijinirea formelor asociative are drept scop  stimularea constituirii si promovarii lor, de realizare a lanţurilor scurte şi protejarea a produselor agricole şi alimentare tradiţionale şi locale.

  1. Infrastructura: sanatate, educatie, asistenta sociala

In microregiunea „Valea Siretului de Jos”, accesul la sanatate este asigurat de: o unitate de asistenţă medico-socială, 19 cabinete medicale de familie (12 în proprietate publică şi 7 în proprietate privată), 8 cabinete stomatologice (2 în proprietate publică şi 6 în proprietate privată), 13 farmacii, toate în proprietate privată şi 3 puncte farmaceutice. Necesitatea unui spital în microregiune este ridicată deoarece sunt distanţe destul de mari până în oraşele care dispun de acest tip de unităţi (oraşele Suceava sau Botoşani).

Microregiunea cuprinde 7 unităţi de învăţământ, din care o grădiniţă cu program normal, 5 şcoli gimnaziale şi un liceu teoretic. Pe lângă acestea, mai sunt înregistrate 43 structuri de învăţământ şi anume: 23 de grădiniţe cu program normal, 14 şcoli primare şi 6 şcoli cu clasele I-VIII. Ateliere şcolare, conform site-ului www.insse.ro, există doar în localitatea Dumbrăveni (2 ateliere şcolare).

Exista in teritoriul un numar mare de persoane varstnice care se afla in situatie de risc si incapacitate de a se ingriji si gospodari singure, precum si un numar mare de copii care se confrunta cu situatii mai dificile privind conditiile de trai si de invatare, copii cu dizabilitati si minoritati.Din adresele emise de fiecare UAT, se constata un numar de 175 copii cu dizabilitati si 1390 locuitori de etnie minoritara in special romi. Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile, inclusive al minoritatilor din teritoriu, prin furnizarea oportună și prin accesibilizarea serviciilor medicale și de asistență sociala, a formarii profesionale si creare de infrastructure prescolare, se vor crea o masuri specifice in strategia de dezvoltare locala: o masura dedicata minortatilor din teritoriu si grupurilor vulnerabile si o masura dedicate investitiilor in infrastructura sociala

  1. Infrastructura microregiunii

În microregiune sunt localităţi pentru care nu există reţea de acces  cu o viteză de transfer de minimum 30Mbps[5]: Fîntînele (sat Cotu Dobei), Udeşti (sat Racova şi sat Securiceni), Vereşti (sat Hancea), aceste nevoi pot fi solutionate prin introducerea in strategia de devoltare locala a unei masuri dedicate infrastructurii de banda larga.

Accesul în localităţile componente ale microregiunii GAL „Valea Siretului de Jos” se poate realiza atât prin intermediul căilor rutiere, cât şi prin intermediul căilor feroviare.

Astfel, principalele drumuri care deservesc acest teritoriu sunt: Drumul european E58 (Suceava – Salcea – Dumbrăveni – Vlădeni - Botoşani); Drumul judeţean DJ208B (Siminicea – Dumbrăveni – Vereşti – Udeşti); Drumul judeţean DJ290 (Salcea – Vereşti – Băneşti – Fântânele - Roşcani); Drumul judeţean DJ208A (Udeşti – Luncuşoara – Bosanci – Ipoteşti - Mărăşeşti); Drum european E85 – Suceava - Bosanci (cu acces spre Bosanci prin DC70A).

Accesul prin intermediul căilor feroviare se poate realiza din municipiul Suceava până la municipiul Paşcani prin localităţile Vereşti, Liteni, Dolhasca (cale electrificată dublă), Lespezi şi Paşcani (SC Regiotrans SRL). De asemenea, localitatea Dumbrăveni este conectată la sistemul feroviar prin halta Bursuceni.

Distanţa dintre microregiunea GAL „Valea Siretului de Jos” (punct de referinţă comuna Dumbrăveni) şi cele mai importante centre urbane din regiune şi din ţară este: → Municipiul Suceava - 17 km; → Municipiul Botoşani - 25 km; → Municipiul Bucureşti – 439 km;

Microregiunea “Valea Siretului de Jos” se află în apropierea reşedinţei de judeţ, asigurând o influenţă pozitivă asupra elementului social prin oferirea de locuri de muncă. Comunele Ipoteşti, Bosanci, Udeşti, Vereşti si Dumbrăveni fac parte din Zona Metropolitană Suceava ceea ce a dus la o creştere a infrastructurii rutiere prin construirea de noi drumuri, cât şi modernizarea celor existente. Apartenenţa la Zona Metropolitană permite localităţilor aflate in microregiune accesarea mai facilă de fonduri pentru modernizarea clădirilor de interes public ca sediile primăriilor, dispensarelor umane sau şcolilor. Construirea de noi drumuri sau asfaltarea celor existente ajută la creşterea economiei in zonă şi la o mai bună atragere a unor investitori români sau străini. Infrastructura rutiera si  de apa a fost si va fi modernizata datorita existentei in parteneriatul GAL a Asociatiei de Devoltare Intercomunitara a Comunelor Veresti si Dumbraveni.

[1] www.insse.ro

[2] www.recensamantromania.ro

[3] www.madr.ro

[4] http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice

[5] www.madr.ro

“Lista zone albe ANCOM”

TOP